Dezvoltăm oameni

4 decembrie 2018

Camelia Popa este de 20 de ani profesoară de limba română, iar ultimii 10 ani i-a petrecut la Școala Gimnazială Bârnova din județul Iași, comunitatea în care, de altfel, trăiește. Mutarea de la urban, unde a locuit și a predat o vreme, la rural, nu a fost ușoară, dar nu ar schimba nimic: ”Mi se pare extrem de cool că sunt altfel. Știu că misiunea mea este să mă ocup de copii. Ei mă mențin tânără. N-am obosit, îmi place enorm meseria mea. Sunt creativă și asta salvează multe lucruri în relația cu copiii. E tare fain!”, spune ea.

Pe lângă toți copiii frumoși de la clasă, se bucură și de cei 5 ai ei, povestind cu mândrie despre fiecare: ”Nu eram genul care să aibă mulţi copii și totuși am, de toate vârstele – Ioan Rareș e student în anul III la Business Administration la Iași, Ștefan Călin este performer la Automatică şi Calculatoare, Ilinca e în clasa a XII-a la Colegiul Național unde am terminat şi eu, cântă, iubeşte teatrul şi vrea să studieze arta… culinară, Dafina e cititoarea familiei, tocmai a împlinit 11 ani, iar Mihăiță are mereu chef de joacă în clasa a III-a. Evident că în spatele lor sunt greutăţi, bucurii şi multă nădejde, în egală măsură, dar şi un tătic implicat, care susţine proiectele noastre de educaţie şi dezvoltare personală.”

Meseria de profesor a ales-o, cumva, încă de la început, căci ”au câștigat Literele datorită profesorilor mei faini și exigenți din liceu: română, germană, franceză, fizică, geografie. Ei m-au făcut profesorul de azi. Am avut șansa de a învăța foarte ușor pedagogie, pentru că am avut modele.” Iar dacă ar fi să înceapă facultatea acum, crede că ar face psihologie și s-ar specializa tot în științele educației. De altfel, psihologia este o idee pe care o tatonează de ceva vreme. Tot pentru copii și în ideea de a lucra mai bine cu ei.

Dacă începuturile în Bârnova au fost mai complicate, acum vede cum crește ”o generație care are încredere în educație”, care schimbă ușor, ușor comunitatea în care trăiește. Se bucură de faptul că a contribuit și contribuie la aceste transformări. Râde și spune că i-ar plăcea să scrie o carte despre relația dintre părinți și copii din perspectiva profesorului. Până atunci, însă, dă tot ce are mai bun pentru elevi: ”Eu cred că toate eforturile pe care le facem sunt importante pentru copii. Nădăjduiesc că sunt importante. Șansa profesorului este să devină model, nu să își propună asta neapărat, dar să aibă mare grijă la ce spune, cum se comportă, fiindcă asta  poate avea impact pe viață pentru un copil. Nimic nu se iroseşte!”

Cele 3 cuvinte prin care se descrie: Entuziasm. Creativitate. Exigenţă. ”Și copiii, și părinții apreciază exigența pentru că pune ordine în lucruri şi te face proactiv.”, spune Camelia, pentru care școala și educația ar trebui să fie conduse prin creativitate, preocupare reală  pentru copil şi onestitate. Creativitatea este punctul ei forte în relația profesor-elev. : ”De ce să nu înveți figurile de stil pe piesele lui Carla’s Dreams sau motivele romantice pe versurile lui Cabron? Fă o astfel de bucurie și o să prindă și mai bine învățarea! Apoi îi descoperă elevii şi pe Eminescu, şi pe Blaga sau pe Nichita. Vezi ce nevoie are elevul, cred că asta e soluția. Dacă vreau să-l ridic de la 4-5  la 7, atunci mă adaptez la nevoile copilului, că eu copii construiesc.” Iar pentru că fiecare elev e diferit și are nevoile lui, Camelia spune ”să nu ne fie frică de diversitate, mai ales că lumea se schimbă cu oameni care sunt altfel”, iar ea are încredere în copii și în puterea lor de ”a-și lua ceea ce le trebuie din ce îi înveți.”

În acest spirit face o mulțime de lucruri pentru copiii din Bârnova, se bucură că are ”oameni frumoși în jur” cu care poate construi, cu care a pus bazele unei asociații – Prietenii Bârnovei,  totul pentru educație. ”Acum suntem căutați de oameni”, pentru că proiectele  schimbă în bine fața comunității, chiar dacă nu au tot timpul sprijinul necesar, ba chiar au transformat un garaj într-o șezătoare, când n-au avut unde lucra, iar copiii vin aici, de la cei mici la cei mari, pentru  tot felul de activități.

Tot în acest spirit a pus și bazele Clubului IMPACT Bârnova Noua Generaţie: ”IMPACT a completat niște lucruri pe care eu le simțeam necesare în formal, cu instrumentele, libertatea şi experienţele din non-formal.”

O astfel de experiență, începută cu aceeași creativitate și determinare alături de elevii  activi în Impact Bârnova, este și proiectul KEN-PACT, o poveste de învăţare cât ”20 de ani de carieră”: ”Profesorii ştiu tot, au asimilat de-a lungul timpului atâta modă. Rememorez: yo-yo,  Scooby Doo, Secretele Sabrinei, păpuşile de porţelan,  cubul Rubik, titirezul cu lumină, dinţii de vampir, transformerşii, brăţările fosforescente, eternele  cărţi de joc, bile săritoare, bakugani, pokemoni, plastilina play-doh, freezby, spinere, slime, pil, squishy… inepuizabilul legooo. N-am confiscat niciodată nimic, dar am surprins de-a lungul carierei mulţi ochi care se străduiau să nu se uite în bancă unde mâinile pipăiau jucăria preferată. Da, ştiu, am omis o piesă foarte importantă, dar Kendama merită un proiect de service learning. Asta au hotărât elevii mei!”

După o oră de dirigenție în care elevii au cerut timp și spațiu pentru ei și interesele lor, a urmat o consultare prin chestionare şi s-a stabilit un top al preocupărilor de timp liber, iar kendama a reieșit ca o nevoie principală, mai ales că era adesea blamată de adulți: „Dacă te mai prind cu ea la şcoală, ţi-o confisc! O bagi acum în geantă! La şcoală nu te joci, aici înveţi! O să loveşti pe cineva! Nu ai voie cu aşa ceva la şcoală! E interzis prin Regulament! Ai citit Regulamentul? Kendama asta o să mă omoare! Ca elev sigur ai auzit aceste replici…” scrie Camelia în intriga articolului.

Prin KEN-PACT, copiii și-au propus să atragă atenţia asupra faptului că jocul este ceva serios, nu e o joacă, ba chiar are o componentă de învățare foarte importantă. Camelia își amintește că: ”Am avut încredere în ei şi copiii au lucrat proiectul: ideea s-a născut în clasă, s-a dezvoltat în IMPACT, a vizat o şcoală şi a cuprins o comunitate. De aici am pornit, eu am fost doar facilitator. Şi câte idei aveau! Şi câte informaţii! Nu-mi recunoşteam elevii! Păcat că n-am rubrică în catalog să le pun note! Ce bine a curs partea de dezbatere pentru crearea proiectului și reflecția, care de obicei merg mai greu, pentru că în școala românească elevii sunt încurajaţi să execute, nu să discute sau să aibă iniţiativă, dar acum erau așa de motivaţi! S-au implicat  şi  părinții, și vecinii, şi bunicile. Am identificat nevoia? De fapt vreţi kendame sau vreţi să spuneţi altceva cu proiectul vostru? Concluzia: Copiii sunt dezamăgiţi că adulţii, părinţi sau profesori deopotrivă, nu apreciază performanţa lor în ceea ce priveşte jocul cu kendama, nu sunt atenţi la dorinţele sau preocupările lor şi că n-au unde să arate cum au progresat peste vacanţă şi ce trucuri noi au învăţat cu kendama, că n-au unde se întâlni! Unii vor doar o Kendamă, că exersează în pauze cu ale colegilor.”

Proiectul KEN-PACT s-a transformat  într-o ocazie de a comunica altfel cu părinții, profesorii, dar și într-un concurs de abilități cu kendama, ”cu bilet de intrare pentru participanţi ca să adune banii de premiu – o kendamă profesionistă.” Copiii l-au implicat și pe Ilie Ciornei, elevul din Iaşi care a reprezentat România la Turneul de Kendamă desfăşurat timp de 15 zile în Japonia și care a jurizat concursul: ”Începea să-mi placă. Treburile mergeau singure. Să căutăm parteneri. Cine ne e alături şi cine ne-ar putea împiedica. Să vorbească cu Oase, promotor al jocului şi să ia ca partener Sweets Kendamas, poate primesc o sponsorizare. Sunt neîncrezători, dar am răbdare. Încep să mă lămuresc eu  unde putem ajunge cu proiectul acesta. Se stabilesc reguli că nu e fair play să fii şi participant, şi organizator, se caută parteneri. Ilie oferă o Kendamă profesionistă, un Prime dacă sunt peste 60 de participanţi în concurs. Vor fi! Sponsorul oferă şi el două Kendame, pentru că Sweets Kendamas nu s-a promovat pe rural si nimeni n-a mai propus asta.”

Camelia vede schimbările și implicarea la tot pasul, pe măsură ce proiectul crește: ”Se stabileşte titlul proiectului – câştigă KEN-PACT cu 9 la 8. Perdanţii hotărăsc să facă un salut al evenimentului şi un joc prin care să promoveze concursul : I-KEN! Se amână proiectul cu o lună pentru că ne trebuie timp pentru organizarea evenimentului. Ilie Ciornei e de acord să jurizeze concursul căci noi, profesorii nu ne pricepem mai deloc,  alege şi instruieşte  colaboratorii. Se fac afișele, biletele de intrare personalizate, numerotate pentru tombola la care poţi câştiga una din cele patru mingi oferite de Asociaţia Prietenii Bârnovei. Profesori, părinţi şi bunici vor fi invitaţi. Scoatem evenimentul din şcoală şi îl ducem la Şezătoare, lângă pădure. E mai liber şi mai cuminte aşa. Vor veni şi copiii care învaţă în Iaşi. Vin şi copiii de la Centrul social Mia Casa şi cei de la Șezătoare. Trebuie să punem la dispoziție tuturor desene cu părțile componente ale Kendamei pe care cei mai mici să le coloreze, iar cei mari să înveţe regulile jocului și demunirea trucurilor – în română, engleză şi japoneză. Tot satul vorbeşte despre Concursul de Kendamă de la IMPACT. Ah, ce-mi place proiectul acesta! Și parcă elevii mei se pregătesc mai bine la limba română! Au citit zece texte din Coşbuc, nu două! Şi ce populară am devenit! Toată lumea mă întreabă de concurs, părinții mă sună, elevii mă felicită… E minunat să fii profesor! Și ce cald e deodată în octombrie!  Mi-am luat şi eu Kendamă, un Oase, cu motive populare româneşti! Încerc nişte trucuri… Frate, e greu! Nu-mi iese nimic şi părea totuşi simplu! Ce elevi talentaţi am şi ce aptitudini dovedesc cu Kendama! Și câte lucruri am aflat despre Japonia din întrebările copiilor pentru Ilie. Şi cum ştiu toţi denumirile schemelor, în engleză… numai poezie: Bird, Spike, Airplane, Jumping stick, Lighthouse, Earth turn, Inward lunar, Orbit, Wirldwind, Whirslinger, Fishing, Pull-up-orbit, Stuntplane, Underspike.”

Transformări pentru viitor
 
Camelia Popa simte că atât KEN-PACT, cât și alte proiecte (Biciclete cu aripi, Maratonul păsărilor sedentare, Ciorbă de carte) îi fac pe copii să fie mai încrezători, să se deschidă. „Nu sunt transformări spectaculoase, dar văd comportamente diferite, sunt mai decenţi, mai politicoşi”, spune ea. Mai mult decât atât, comportamentele se schimbă și la clasă: „Am avut surpriza să fiu mai ascultată, am putut să le cer mai mult. Sunt mândră de copii și de rezultatele lor la română. Îi simt mai motivaţi. Mie îmi place să le acord încredere, vorbesc cu ei cu dumneavoastră, e foarte fain, pentru că ,de obicei, nimeni nu îi ia în seamă pe copii, iar când le oferi statutul acesta, ei  sunt atenţi să nu te dezamăgească.” 
 
Totodată, acest proiect a schimbat-o și pe ea: „N-am intuit potențialul proiectului lor, am avut o lecție cât 20 de ani de carieră. Uneori trebuie să mai faci ascultare de copii, că sunt mai coerenți ca noi și poți să obții mai multe. Am învățat să am încredere în elevii mei şi în prioritătile lor şi că o comunitate se poate schimba prin joc. Dar Kendama nu e un simplu joc! Ce am mai învăţat eu?  Kendama e un stil de viață. Originară din Japonia, kendama este formată din două părti principale: Ken (sabie) și Tama (bila), legate printr-un fir numit Ito. Corpul principal, ken-ul, are la un capăt un vârf numit kensaki, iar în partea opusă o cupă numită Chuzura. Traversa de pe ken, numita Sorado, are două cupe. Cupa mare se numește Ozara, iar cupa mică este Kozara. În funcție de îndemânare şi imaginaţie, poți face infinit de multe trucuri.”

Aceasta este una dintre cele 10 experiențe câștigătoare în competiția „Învățăm prin experiențe, transformăm școala”. Competiția este parte din proiectul „ReSursa de Service Learning” finanțat prin programul “Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Peste 200 de cadre didactice, din 100 de școli vor accesa pachetul de formare pe Service Learning pe care îl construim în cadrul proiectului: bibliotecă online de resurse, program de formare cu două rute (ruta acreditată MEN și ruta scurtă, acreditată UBB Cluj), dar și conferința internațională de service learning.

Contact

Sediul Central Lupeni

 

Bv. Păcii, bl. 5, ap. 9 | și în Cluj-Napoca

 

comunicare@noi-orizonturi.ro

 

 

0254 564 471