Lupta sau împrietenirea cu stresul – Interviu cu psiholog dr. Raluca Anton

 

04 martie 2019

Sistemul actual de învățământ ne supune stresului? Știm că în această perioadă profesorii se întâlnescu cu schimbări majore în programele școlare, perioade de olimpiade în care antrenezi diferit o parte dintre copii și tot diferit pe alții.

 

Mai mult, sunt perioade în care pui la bătaie imaginația prin săptămâna dedicată Școlii Altfel (găsești, a propos, resurse aici) și, totuși, trebuie să ai la bază aceeași pasiune, care ți-a arătat că dincolo de situații și perioadele cărora trebuie să le facem față, iubești să educi și să dai comunității parte din ce cunoști.

Pentru că vrem să îți fim alături în această perioadă, am rugat-o pe dr. Raluca Anton, psiholog, să ne ajute să înțelegem mai bine stresul și poate, de ce nu, să ni-l facem prieten. De la reacțiile noastre la exerciții care să ne ajute să ne cunoaștem mai bine pe noi prin perioadele stresante, descoperă mai multe în interviul de mai jos.

 

  • Raluca, este ușor să depistăm dacă suntem stresați? Există niște semne clare ale stresului când își face loc în viața noastră?

Raluca Anton: Stresul este un fenomen complex și reprezintă un cumul de reacții. Înainte de toate, vorbim despre emoții, prima dintre cele mai pregnante fiind frica, teama, dar și o serie de alte tipuri de emoții care pot fi asociate acesteia: rușinea, vinovăția, tristețea, deznădejdea, de exemplu. Apoi, când ne referim la stres ne mai referim și la o serie de comportamente pe care le realizăm. Scopul acestor comportamente fiind de a ne ajuta în gestionarea acestuia, însă, de cele mai multe ori, unele dintre aceste comportamente nu ne ajută pe termen lung (de exemplu: fumatul, consumul de substanțe, evitarea unor situații pe care le evaluăm ca fiind stresante). Și, în final, stresul mai poate fi depistat și prin analiza reacțiilor fiziologice pe care le avem. Corpul nostru, atunci când simte emoții intense, reacționează. Astfel, putem să ne gândim aici fie la o reactivitate ridicată (de exemplu: nod în gât, gol în stomac, transpirații, tremorul mâinilor), fie la suferință fizică (migrene, dureri de stomac, senzație de greață).

În concluzie, semnele stresului sunt de natura emoțională, comportamentală și fiziologică, iar analiza acestora ne poate trage un semnal de alarmă cum că, poate e nevoie să producem o anumită schimbare.

 

„Stresul se referă la felul în care noi interpretăm contextele din viața noastră.”

  • Ce putem să facem pentru a-l accepta și a trăi cu el? Sau mai degrabă ar trebui învins?

Dincolo de toate aceste reacții amintite mai sus, stresul se referă la felul în care noi interpretăm contextele din viața noastră. Stresul nu este ceva ce există în altă parte decât în mintea noastră. Motiv pentru care aș merge, mai degrabă, către ideea de a învăța să ni-l facem prieten. Impredictibilitatea lumii în care trăim ne arată că sunt șanse destul de mari să simțim emoții care pot fi puse sub cupola stresului, însă felul în care le gestionăm și felul în care gândim în relație cu ceea ce ni se întâmplă poate face diferența în intensitatea și frecvența cu care le simțim.

 

„Stresul este generat de felul în care noi evaluăm situațiile din viața noastră, felul în care noi ne raportăm la ele.”

 

  • Și, de îndată ce noi reușim să ne împrietenim cu stresul, cum îi ajutăm pe ceilalți să-l gestioneze?

Cred că odată ce am înțeles ce ni se întâmplă nouă înșine putem propaga acea informație în comunitatea din care facem parte, și așa poate se mai produce o mică schimbare într-un alt individ, care ulterior va produce o mică schimbare în altă persoană, și așa mai departe.

  • Care sunt cauzele care provoacă stresul – se numără printre acestea și un time management mai puțin reușit? Și, dacă da, atunci care crezi că este secretul unei organizări eficiente?

O organizare mai eficientă a timpului poate să fie un element care ne ajută în gestionarea lucrurilor pe care le avem de realizat zi de zi, însă este o mică parte din ce înseamnă cauzele stresului. Noi vorbim în psihologie de activatori, situații din viață care ne generează, apoi, o serie de gânduri, interpretări. Stresul este generat de felul în care noi evaluăm situațiile din viața noastră, felul în care noi ne raportăm la ele. Astfel, dincolo de lucruri practice pe care le putem face, care, desigur, sunt de un real ajutor, e important să ne cunoaștem și înțelegem vulnerabilitățile pentru a putea ajunge, într-un final, la o gestionare eficientă a stresului.

„Copilul va avea constant nevoie de adulți care să îl ghideze pentru a ști ce i se întâmplă. Cu cât adulții din jur reușesc să facă față evenimentelor activatorii într-un mod eficient, cu atât copilul va modela o reacție, o atitudine, un comportament care îl va ajuta să își gestioneze emoțiile atât la o vârstă mai mică, cât și la vârsta adultă.”

  • Să luăm în calcul sintagma elev-profesor. Crezi că stresul unui tânăr se manifestă diferit față de cel al unui adult? Sau mai degrabă modul în care acesta este manageriat?

Sigur, există manifestări diferite ale stresului în funcție de vârstă, însă substanța acestuia este aceeași, până la urmă. Diferența o face faptul că un elev nu are, încă, abilitățile necesare pentru a-i face față stresului, creierul lui nu este încă suficient de dezvoltat încât să lupte eficient. Astfel, el va avea constant nevoie de adulți care să îl ghideze pentru a ști ce i se întâmplă. Cu cât adulții din jur reușesc să facă față evenimentelor activatorii într-un mod eficient, cu atât copilul va modela o reacție, o atitudine, un comportament care îl va ajuta să își gestioneze emoțiile atât la o vârstă mai mică, cât și la vârsta adultă.

  • Ce exerciții scurte, în lupta cu stresul sau împrietenirea cu acesta, ne propui?

R.A.: Aș porni de la a construi o listă cu lucrurile care ne activează negativ din punct de vedere emoțional. Apoi, pentru că a lucra cu propria persoană nu este ceva ce se face o dată și gata, aș sugera ca fiecare dintre noi să ne acordăm măcar cinci minute pe zi pentru a ne face o recenzie a zilei. Cel mai simplu este să avem o mică agendă pe care să o folosim numai pentru astfel de exerciții. Astfel, zilnic, e util să scriem, pe scurt, ce ne-a deranjat azi, ce am simțit și cât de tare am simțit acea emoție de la 1 la 10, ce am făcut atunci când mi s-a întâmplat acel lucru sau după și apoi, să încerc să mă gândesc la ce mă gândesc.

Nu este un exercițiu ușor, chiar dacă pare așa. La ce ne ajută, însă? La o mai bună cunoaștere a contextului care ne generează stres/emoții negative, o mai bună cunoaștere a acestor emoții si a ceea ce facem, comportamentele pe care le realizăm, pentru a ni le reduce (cât de util, pe termen lung, este comportamentul pe care eu îl realizez în astfel de situații?) si apoi să începem să facem o analiză a minții noastre.

Învățând să ne cunoaștem mai bine, putem să începem procesul de împrietenire cu stresul. Pentru mai multe astfel de exercitii, eu vă recomand să accesați www.ralucaanton.ro la secțiunea Podcast, unde veți găsi o serie de înregistrări dedicate fricii/stresului.

Contact

Sediul Central Lupeni

Bv. Păcii, bl. 5, ap. 9, județul Hunedoara

Ne găsiți și în Cluj-Napoca. 

comunicare@noi-orizonturi.ro

0254 564 471