fbpx

#CampioniiPlanetei: Viața unui tânăr de etnie rromă

10 iulie 2020

Material redactat de Lupu Ana Maria Regina, câștigătoarea concursului național #CampioniiPlanetei prin care dăm glas tinerilor. 

În primul rând, doresc să mă prezint. Mă numesc Lupu Ana Maria Regina, am 17 ani și sunt de etnie rromă. Subiectul ales de mine este strâns legat de experiența personală, de povești, de lucruri văzute și despre care am ales să vorbesc și să încerc să prezint problemele pe care rromii le înfruntă.

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă ales este reprezentat ODD10 – INEGALITĂȚI REDUSE prin care doresc să-mi prezint propria poveste, ceea ce înseamnă pentru mine această cultură și să înving anumite stereotipuri ce sunt atașate de etnia mea.

Sunt de părere că grupul minoritar din care fac parte și viața personală, printre care școala au o corelație puternică între ele, întrucât fiecare etnic este nevoit să poarte o luptă zilnică între prejudecăți și demonstrarea contrariului.

Experiența mea ca persoană de etnie rromă este strâns legată de copilăria mea și totodată de familia mea. Când mă gândesc la fundalul meu cultural și la tot acest drum neîncetat pe care rromii au fost nevoiți să îl parcurgă, de la rasism, la stereotipuri nedrepte la stigmă, modul în care au reușit să reziste, nu mă face pe mine decât să fiu mândră de etnia mea.

Am avut șansa de a cunoaște multe persoane de etnie rromă, diferite subgrupuri, dialecte, însă lucrul care indiferent de tradiții, mod de viață sau dialect, s-a păstrat a fost nevoia de a fi alături de familie, de a-și iubi familiile și de a și le respecta.

Recent, pe 16 mai a avut loc Ziua Rezistenței Rromilor ce machează lupta extenuantă pe care aceștia au dus-o pentru cultura lor și pe care, din păcate, încă o poartă.

Această zi m-a făcut să mă gândesc la comportamentul majoritar de atunci, iar conform spuselor oamenilor ce au trecut prin Holocaust, rromii au continuat să fie alături de familiile lor, de a se ajuta reciproc și chiar de a cânta, lucru care transpune în realitate sufletul liber și neînfricat al acestora. 16 ani marchează mult mai mult decât o simplă amintire, pe care, din păcate mulți doresc să o uite, și nu mă refer la etnici ci la ceilalți.

Un exemplu îl reprezintă faptul că abia pe 15 aprilie 2015, Parlamentul European a recunoscut faptul că rromii au fost supuși torturilor la Genocid, iar chiar dacă s-a insistat spre crearea unei imagini ce dorea să inducă faptul că rromii au trecut prin acele lucruri nu datorită rasismului, ci datorită faptelor lor, („Gypsies were persecuted under the National Socialist regime not for any racial reason, but because of an asocial and criminal record.”), rromii continuă să prospere pe plan profesional, cultural și social și să doboare prejudecăți.

Cât despre ajutorul oferit etniei mele, dar și în general, sunt de părere că „a face bine”, nu ține cont de anumite credințe, dar de principiile morale ale fiecăruia, în final, fiind toți oameni, fără prejudecăți, fără rasism, fără îndoieli, frică sau bănuieli.

În aceste condiții în care toți ne aflăm, ajutorul constă în mare parte în social media, în ceea ce promovăm și modalitățile enorme prin care am putea educa oamenii privind, nu doar grupurile etnice din România, dar și asupra altor factori.

Cu ocazia zilei de 16 mai, am făcut parte din inițiativa unor grupuri ce privesc această minoritate, prin care am încercat să prezint modul în care rromii rezistă în continuare rasismului, stereotipului și stigmei cu care se confruntă zilnic (Imaginea nr 3).

 

 

De asemenea, consider că a ajuta nu implică neapărat prezența fizică a unei persoane, de aceea donez și către Roma Education Fund, o organizație care le oferă tinerilor rromi șansa la educație. 

Deși am fost întrebată de foarte multe persoane „De ce?”, de ce aș alege să merg pe acest drum, de a-mi ajuta comunitatea, cunoscând bine rasismul din România, cred că răspunsul stă mai degrabă în suflet, iar poate fericirea simțită atunci când știu că îmi pot ajuta grupul minoritar, depășește orice împlinire financiară. 

Da, consider că este un drum foarte lung pe care rromii trebuie să-l parcurgă, și nu, nu cred că se va ajunge prea curând la finalul acestuia, însă vreau să trăiesc cu gândul că prin ajutorul meu, prin decizia de a vorbi, de a mă implica, voi face o schimbare, voi motiva și alte persoane, iar după cum știm cu toții „Sar ora kharam” (Împreună putem/facem).

A face parte dintr-un grup minoritar cu siguranță nu este cel mai ușor lucru, mai ales din punct de vedere al modului în care este privit, dar aleg să văd dincolo de stereotipuri, de la zecile de subgrupuri, dialecte sau tradiții, a fi rrom pentru mine înseamnă familie, iubire, credință și curaj. 

Iubirea ce dăinuia în familia tatălui meu, modul în care bunica mea reușea să facă sacrificii, piedicile ce le-au fost ieșite în cale datorită faptului că „sunt rromi”, faptul că s-au mândrit cu acest lucru, și-au păstrat tradițiile și au ales să vorbească la rândul lor despre experiența trăită îmi oferă mie, posibilitatea astăzi de a mă mândri cu Romanipen-ul meu, de a-mi folosi vocea și de a-mi ajuta cultura. 

Despre #CampioniiPlanetei

În perioada 2 aprilie- 1 iunie, am lansat împreună cu partenerul nostru Lidl Romania concursul național Campioni ai Planetei prin care am provocat elevii și profesorii să inspire la schimbare.
 
Provocarea a constat în crearea de materiale sau acțiuni ce demonstrează cum o materie / informație / idee din școală poate fi conectată la viața reală și la unul dintre cele 4 Obiective de Dezvoltare Durabilă.
 
Elevi și profesori din toată țara ne-au transmis materiale în această perioadă și ne-au arătat că sunt #CampioniiPlanetei.

Contact

Sediul Central Lupeni

Bv. Păcii, bl. 5, ap. 9 | și în Cluj-Napoca

comunicare@www.noi-orizonturi.ro

0254 564 471